Nu am mai postat din decembrie, chiar dupa Craciun. Adevarul e ca in ajun de An Nou m-au apucat durerile facerii si de atunci nu am mai reusit sa-mi organizez zilele si orele. Insa nimic nu poate fi mai frumos :) !!!
Sufletelul care imi umple zilele si orele de care vorbesc, mi-a umplut existenta, o coloreaza, o face imensa, chiar infinita. Acum simt starea de "viata fara de moarte". Vi-l prezint pe Gruia Matei !!!
No...ce am reusit sa fac, fizic, in tot acest timp? recuperare si....doua milieuri pe care le voi arata in alta postare. Acum doua saptamani am luat taurul de coarne si am inceput mult ravnita paturica patchwork. Incet incet printre picaturi si multa rabdare mi-a iesit prima creatie asa:
Vreau sa mentionez ca Gruia e un zambaret de felul lui, insa cand vede aparatul sta ca la buletin :)
Sper sa revin cat de curand cu postari noi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Tare faina ti-a iesit paturica. Cata rabdare tre' sa ai sa faci asa ceva! Gruitza ce zice? Ai asortat pe gustul lui patratelele?
RăspundețiȘtergeremultumesc, Cristina! cu rabdarea stau bine, nici nu mi-am dat seama cand am terminat-o :P. Iar Gruia e incantat!
RăspundețiȘtergere